Interviu cu primarul Comunei Crasna Aurel Vamvu despre proiectele de dezvoltare ale localității, dar și despre problemele cu care se confruntă administrația locală și comunitatea.
-Domnule primar Aurel Vamvu, care sunt proiectele dumneavoastră în perioada următoare pentru comuna Crasna?
-Bine ați venit la Crasna și mă bucur că am ocazia să transmit un gând bun cetățenilor din comuna Crasna și tuturor gorjenilor noștri. Despre proiectele noastre de dezvoltare, vreau să vă spun că în momentul acesta avem în derulare două programe guvernamentale și anume aducțiunile de apă pentru satele Cărpiniși și Radoși, lucrări pe care sperăm noi să le încheiem la sfârșitul lunii septembrie 2017 și modernizare drumuri comunale, al doilea mare program de amploare de două milioane de euro, tot pe fonduri guvernamentale, pe care sperăm să le finalizăm până la sfârșitul anului, în condițiile în care și reprezentanții Consiliului Județean ne sprijină cu partea de co-finanțare. Acestea sunt proiectele mari pe care le avem în derulare. Urmează ca în perioada următoare să definitivăm licitațiile pentru alte două proiecte europene, adică proiectele7 și 8 făcute în comuna Crasna în ultimii 10 ani.
-Ce înseamnă administrația publică locală în Crasna?
-Problemele cele mai delicate sunt cele referitoare la partea de co-finanțare a acestor proiecte mari, dar și problema cadastrului și în principal a planurilor parcelare care trebuiesc făcute de specaliști pentru punerea în posesie a cetățenilor pe fondul forestier, adică întocmirea documentațiilor pentru O.C.P.I. (n.red. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară). De aproape doi ani și jumătate nu am reușit să facem un titlu de proprietate, întrucât în anii trecuți, odată cu apariția Legii 247 din anul 2005 încoace, noi am pus în posesie cetățenii din Crasna pe baza schițelor cadastrale făcute la nivelul primăriei. Ei bine, acum să transferăm totul în format electronic -toate acele lucrări- este o muncă extraordinar de mare și de complexă și sunt probleme deosebite: orice documentație am întocmit și a trebuit să luăm cadastrul, ni s-a întors înapoi ba că nu este tarlaua încheiată, ba că nu-i cutare lucru făcut sau mai știu eu ce. Partea de co-finanțare care vine prin Consiliul Județean este iar o dificultate pentru noi. Am făcut o solicitare în acest sens la începutul anului la Consiliul Județean Gorj cu toate documentele, contractele și proiectele care le avem în derulare și din 11 miliarde de lei vechi solicitate am primit doar 2 miliarde lei vechi. Sperăm ca la următoarea rectificare bugetară să mai primim măcar încă 2 miliarde de lei vechi, cel puțin ca să nu blocăm proiectele și să putem asigura în continuare modernizarea și dezvoltarea comunei Crasna.
-Sunt probleme și cu partea financiară?
-Bineînțeles, avem și prestatori care, spre exemplu, pe asfaltare, dacă nu i-ai virat banii în 30 de zile, nu discută și te bagă în insolvență imediat dacă nu achiți la timp facturile. Deci, lucrurile sunt foarte încurcate din acest punct de vedere al plăților către prestatori pentru că și nouă trebuie să ne ajungă la timp sursele de finanațare pentru proiectele pe care le avem în derulare.
Crasna – localitate model pentru județul Gorj
-Ce priorități aveți pînă în 2020?
-Până în 2020 voi finaliza aceste proiecte de modernizare a infrastructurii, în special cele ce privesc drumurile și apa, apoi urmează canalizarea, urmează un nou program de asflatare și la finalul lunii iunie se încheie procedurile de licitație. Acesta este un proiect major cu valoarea de un milion de euro și sunt tronsoane împărțite prin toată comuna, distanța totală la proiectul pe care îl avem în derulare și la acesta pe care urmează să îl punem în practică este de peste 60 de kilometri de asflatare la nivelul comunei Crasna. Acestea sunt lucruri reale, nu povești, pe care cetățenii din Crasna le simt și le văd, pentru că sunt orașe care nu asfaltează atât și au străzi pline de gropi. Urmează să modernizăm drumul forestier Cărpiniș 1 și Cărpiniș 2, am depus cererea de solicitare și acum așteptăm evaluarea.
-Cum stați cu activitățile culturale și sportive la nivelul comunei Crasna?
-Vreau să vă mai spun că modernizăm toate căminele culturale din comună, adică 4 la număr: 3 dintre ele le recondiționăm iar Centru Cultural din satul Crasna-Ungureni se modernizează total și devine Casa de Cultură. Din lipsă de fonduri a avut de suferit foarte mult activitatea cultural-sportivă, pentru că bruma aia de bani pe care am putut să o strângem la nivel local și prin intermediul co-finanțărilor venite de la Consiliul Județean, am băgat-o în ultimii ani în aceste proiecte de infrastructură. Să sperăm că putem în perioada următoare să ”reînnodăm” și activitatea sportivă și cea culturală la nivelul comunei Crasna, pentru că de doi ani de zile nu am mai putut participa la competițiile sportive care la noi erau o tradiție și să obținem rezultate la campionatul național de oină. În anul 2014, la ultima competiție la care am participat, Crasna a devenit campioană națională de sală la oină. Și activitatea culturală a avut de suferit din cauza lipsei de fonduri, funcționăm acum doar la nivelul Școlii Populare de Artă în grupe de copii mici și mă refer aici la Ansamblul ”Ciobănașul” și Ansamblul ”Aninișeanca” unde de doi ani de zile activitatea culturală este trasă pe dreapta și îmi pare foarte rău pentru asta. Sunt aspecte obligatorii pentru mine reluarea activității cultural-sportive la nivelul comunei Crasna pentru că este păcat deoarece localitatea noastră este extrem de frumoasă și aceste tradiții nu trebuiesc uitate.
