News Alert

Primarul comunei Crasna, Aurel Vamvu, a declarat că s-a preocupat intens în ultimii ani de punerea la punct a infrastructurii din localitate pentru ca aceasta să ajungă la nivel european și să poată atrage turiști în număr cât mai mare pentru a vizita aceste locuri pitorești de sub munte.

Referitor la infrastructura rutieră, edilul-șef a declarat: ”Comuna Crasna a intrat într-un program amplu de modernizare și dezvoltare de aproximativ acum 7 ani, odată cu accesarea tuturor programelor europene. Nu a fost ușor, dar fața comunei noastre s-a schimbat radical în bine și sper ca toți locuitorii să fie mulțumiți deoarece am reușit aproape asflatarea tuturor drumurilor. Putem spune acum, după îndelungi eforturi, că noi, comuna Crasna, am accesat toate programele europene posibile din anul 2005 până în anul 2017 și am ajuns deja la Programul numărul 11. Până în 2020 mai avem multe de făcut și eu cred că vom reuși să facem din comuna noastră o localitate de nivel european”.

Drumuri comunale asfaltate la nivel european

Drumuri asfaltate ca în palmă la Crasna

Primarul s-a preocupat în special de derularea de programe de asfaltare pe fonduri europene. ”În momentul acesta avem în derulare un program de asfaltare pe fonduri europene, un drum de 7,5 km cu o valoare de aproximativ un milion de euro. Sunt mai multe tronsoane de drum care au fost asfaltate deoarece Crasna este o comună mare și cu foarte multe străzi și ulițe. Am asfaltat drumuri în cele 9 sate aparținătoare și ne-am preocupat în primul rând de drumurile principale ca să poată avea acces Ambulanța și Pompierii în caz de urgență. Încet-încet și cu ajutorul lui Dumnezeu sper că vom finaliza toate aceste lucrări pe care le-am început” a explicat Vamvu.

Prima Casă de Cultură din mediul rural se va face la Crasna

Partea de cultură din comuna Crasna a fost una dintre prioritățile primarului Vamvu. ”S-a dat ordinul de începere a lucrărilor privind modernizarea Căminului Cultural Crasna, înființat în 2008 și pe care dorim să îl transformăm în Casa de Cultură Crasna și am luat pentru asta toate avizele și autorizațiile posibile inclusiv cel de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Pentru a pune la punct realizarea Casei de Cultură din Crasna trebuie să facem câteva schimbări și anume biblioteca de aici să o aducem în centru la bibioteca cea nouă, al cărei sediu este încă în construcție, dar aproape de finalizare.Construcția acestui nou sediu al bibliotecii a fost făcută din fonduri proprii, lucrări care s-au derulat pe parcursul a 3 ani de zile, în funcție de cum am avut și noi bugetul, dar important este că am reușit finalizarea ei”.

Localitatea va avea și un muzeu în perioada următoare. ”Din sediul Centrului de Cultură vom lua muzeul și îl vom duce în satul Buzești în locația fostei școli primare care nu mai funcționează de vreo 4 ani de zile. Sunt obiectele de patrimoniu și de cultură străvechi luate din școli sau de la diverși gospodari care ni le-au donat și astfel putem spune că am făcut și noi un muzeu, Muzeul Satului sau Muzeul Școlii Crasna, așa cum îl denumesc locuitorii comunei noastre. Și această unitate încercăm să o modernizăm pentru a putea expune toate aceste obiecte de cult și patrimoniu” a explicat edilul-șef al localității.

Drumuri forestiere pe bani europeni

Drumurile forestiere vor fi modernizate pe fonduri europene. ”Am făcut și primii pași în derularea procedurilor de licitație pentru un alt proiect european și anume modernizarea infrastructurii rutiere privind drumurile forestiere pentru a veni în ajutorul locuitorilor comunei și a obștilor de moșneni care reprezintă, de fapt, tot Crasna. Până în anii trecuți am modernizat două drumuri forestiere iar unul dintre ele, care a fost în 2007 reabilitat și era aproape impracticabil, acum îl vom pune la punct pentru că avem dreptul să-l modernizăm tot pe fonduri europene. Este un lucru foarte bun pentru că îi ajută pe cei care folosesc aceste căi de acces și nu mai au problemele care le aveau înainte. Aceste drumuri sunt singurele făcute pe fonduri europene din Gorj și doar vreo câteva în toată Oltenia, proiecte aprobate în sesiunea trecută” a susținut Aurel Vamvu.

Căminele culturale vor deservi evenimentele din viața locuitorilor din Crasna

Căminele culturale, odată modernizate, vor deservi exclusiv interesele locuitorilor de aici. ”Suntem preocupați și am depus din nou o cerere de finanțare pe fonduri europene și așteptăm evaluarea, dar cu siguranță nu vom rata nici acest proiect și anume modernizarea celorlalte 3 cămine culturale,Căminul Cultural Aniniș, Căminul Cultural Dumbrăveni și cel de lângă primărie. Cum nu am ratat niciun program european de finanțare sunt convins că nu îl vom rata nici pe acesta. Nu vor fi construcții de amploare, ci făcute doar pentru utilitatea oamenilor și pentru a le servi nevoile pe care le au. Fiecare cămin cultural va avea totul ce e nevoie pentru a funcționa și pentru a susține spectacole: de la sonorizare, aparatură electronică, videoproiectoare și până încălzire termică. În funcție de necesitățile cetățenilor, Consiliu Local Crasna poate să dea aceste unități în folosire cu titlu gratuit cetățenilor care au vreun eveniment în familie și care ne vor solicita acest lucru. Aceasta este ultima măsură pe fonduri europene, pentru că altă sesiune nu se va mai deschide deoarece, din câte cunosc eu, 2020 este anul în care se termină posibilitatea de a accesa fonduri europene” a precizat primarul Crasnei.

Co-finanțarea de la județ, marea problemă

Deși a accesat toate programele europene, edilul Vamvu a spus că principala problemă o reprezintă cota de co-finanțare a acestor proiecte. ”În privința promovării turismului în Crasna, pentru că avem zone extrem de pitorești și încărcate de istorie, tot ce am făcut a fost pe cont propriu. Partea cea mai grea pentru noi a fost că toate aceste proiecte europene pe care le-am accesat au necesitat o parte de co-finanțare. Nevoile de a încheia anul 2017 a fost de un necesar de 6 miliarde de lei vechi bani pentru co-finanțare, de care am fi avut nevoie de la bugetul județean, dar am primit doar 2 miliarde de lei vechi. Inițial, Crasna a apărut cu mai multe sume, dar s-au tăiat de la noi și s-au dat la alte comune, însă nu e niciun fel de problemă pentru că noi vom încerca să ne descurcăm prin eforturi proprii. Tot timpul ni se spune că de ce nu le luăm pe rând și de ce ne grăbim să le accesăm pe toate. Păi dacă măsurile pe fonduri europene se deschid, de ce să nu le accesăm? Noi primim bani de la Uniunea Europeană și ei nici măcar partea de co-finanțare nu ne-o asigură”.

Referitor la asfaltarea drumurilor, Vamvu a menționat că au mai rămas în curs de soluționare acele porțiuni de drumuri care nu au regimul juridic bine stabilit și astfel nu se poate interveni pe ele. ”În paralel cu aceste proiecte mai derulăm un proiect de asfaltare prin fonduri guvernametale și e vorba de 17 km de drum pe care îi vom finaliza în 2017, în condițiile în care comuna Crasna are 84 de kilometri de drum. La finalul acestui program putem spune că am asfaltat toate drumurile din comună și ne mai rămân aproximativ 6-7 km de capete de ulițe înguste, dar aici nu este încă reglementat bine domeniul public, pentru că în anul 2002 când s-au făcut aceste lucruri nu s-au făcut cu specialiști. Abia acum facem cadastru și le vom băga în domeniul public și apoi va urma și acest mic proiect de pus în aplicare. Problema aceasta de legalitate asupra acestor căi de acces ne-a ținut în loc în privința asfaltării”.

Strigăt al neputinței: Niciun microbuz școlar pentru Crasna!

Școlile din Crasna se confruntă cu două mari probleme și anume lipsa de copii și faptul că este singura localitate de sub munte căreia nu i-a fost repartizat niciun microbuz școlar care să ia și să ducă elevii la cursuri. ”Probleme deosebite întâmpinăm acum cu școlile pentru că noi în anii aceștia am investit cât am putut în ele din bugetul local. Toalete moderne, încălzire pe centrală, igienizări periodice, nu s-a pus problema de lemne, de funcționare sau de plată a utilităților, de căldură și de iluminat. Trebuie modernizate deoarece 3 dintre ele nu au autorizație de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Am solicitat în primăvara acestui an, la Ministerul Dezvoltării, pe Axa 2, modernizarea celor 5 mari școli din comună: 3 școli generale și 2 primare, dar nu am primit niciun fond. O altă problemă cu care se confruntă învățământul la Crasna este distanța mare pe care o parcurg pe jos unii elevi, de câte 4-5 km. Adevărul este că nu mai e ca în perioada când învățam noi și nu erau mijloace de transport și mergeam cu toții în grup distanțe mari pe jos. Spre exemplu, în zona de nord a comunei Crasna, în satul Drăgoiești, școala din Mușetești trimite microbuzul și ia 7-8 copii de acolo pe care îi iau de la poartă și îi duc la școală. Și școala Dumbrăveni se confruntă cu un deficit mare de copii și deja s-a luat în calcul ca această școală să nu mai funcționeze din lipsa elevilor. Am solicitat să ni se dea și nouă microbuze pentru ca ai noștri copii să nu mai fie nevoiți să plece să învețe în alte localități, în ficare an am solicitat aces microbuz. Vreau să audă și domnul prefect al județului Gorj și domnul Inspector Școlar General că suntem singura comună de sub munte căreia nu i s-a repartizat niciun microbuz școlar. Noi chletuim bani cu o firmă autorizată care ne transportă copiii deoarece nu avem microbuze școlare. Până acum nu ni s-a dat niciun răspuns de la niciuna dintre cele două insituții în privința vreunui microbuz școlar. Vreau să ne facem auziți și comuna din Crasna să se facă auzită pentru că avem nevoie neapărat de microbuze școlare la Crasna care să ne ducă și nouă copiii la școală. Trebuie ca și copiii noștri să fie duși în siguranță la școală și luați de la școală, așa cum se face în orice țară civilizată” a precizat Aurel Vamvu.

Sportul și activitățile recreative vor reprezenta o prioritate viitoare pentru administrația locală. ”Vom încerca de anul viitor să ne ocupăm mai mult și de sport și de activitățile recreative și de activitatea culturală. Vom încerca din toate puterile să facem și o bază sportivă pentru că în Crasna echipa de oină este una cu tradiție și are rezultate în competițiile la nivel național” a explicat edilul din Crasna.

Reglementarea legislativă în privința titlurilor de proprietate

Soluționarea problemei titlurilor de proprietate se izbește de instabilitatea mediului legislativ. ”Încercăm să rezolvăm toate problemele restante pe care le avem în privința titlurilor de proprietate, deoarece Crasna nu a fost comună cooperativizată și aproape nimeni nu are titlu de proprietate pe bucățile de teren pe care le deține din moși-strămoși. Cadastrul se face în baza registrului agricol și în baza unor anexe. O altă problemă o reprezintă titlurile de proprietate pentru păduri. Avem aproape totul blocat din cauza birocrației de la București care schimbă legile așa cum vor ei. Schimbarea legislației de pe o zi pe alta și lipsa de predictibilitate a mediului legislativ a generat haos la nivelul activității majorității primăriilor din țară”, a susținut primarul Aurel Vamvu.

Crasna, istorii și legendă

Meleagurile comunei Crasna sunt unele încărcate de istorie și legende. Vicepreședintele PNL Gorj Puiu Diaconescu, fiu al acestor meleaguri, a făcut o trecere în revistă și a afirmat că ”locotenenții lui Mihai Viteazul: Preda, Radu și Stroe Buzescu, așa cum îi știm din istorie, își au obârșia pe plaiurile comunei Crasna, în satul Buzești. Preda Buzescu s-a născut în jurul anului 1551, a copilărit în Crasna la fel ca și ceilalți frați ai săi, dar când au crescut au plecat de aici, aceștia cumpărând foarte multe proprietăți în județele Vâlcea și Olt. Pe parcursul timpului s-au retras undeva în județul Olt. Preda Buzescu a avut conacul în Crasna, acolo unde astăzi este școala iar în locul unde este cimitirul era Biserica de lemn din 1550 realizată de părinții lui Preda Buzescu, care a dăinuit până 1890 când a început reconstrucția actualei biserici făcută de săteni”.

Comuna Crasna are și un monument despre care vicepreședintele liberal ne-a precizat că ”a fost ridicat în anul 2007, din inițiativa mea și a primarului, în semn de omagiu și recunoștință pentru cei care s-au născut, au crescut și au lăsat urmași pe pământurile Crasnei. Am ridicat acest monument ca un prinos de recunoștință”.

Oameni de bine care au venit în sprijinul comunității

Printre cei care s-au născut pe meleagurile Crasnei au existat și binefăcători ce au sprijinit necondiționat comunitatea de aici. ”În satul Dumbrăveni, un om cu inimă mare, un destoinic locuitor al plaiurilor Crasnei, doctorul Lianu, absolvent de medicină al acelor timpuri, a construit un dispensar, deși n-a practicat la Crasna pentru că lucra la Spitalul orașului Caracal. A construit în semn de bunăvoință și recunoștință pentru sătenii săi un modern dispensar, cu 5-6 saloane de spitalizare și vreo câțiva zeci de ani aici a fost casă de nașteri. În aceste saloane s-au făcut și internări, dar unele camere au servit și drept locuință de serviciu a medicilor care s-au perindat în această perioadă. Și școala generală de aici a fost construită tot din banii lui Lianu, mă refer la școala generală de la Dumbrăveni. Ea a fost extinsă acum, dar înainte a avut 6 săli de clasă care serveau pentru educația copiiilor. Vreau să spun că eu, spre exemplu, m-am născut în acel dispensar și am făcut școala generală la Dumbrăveni”, a explicat Puiu Diaconescu.

Primul sindicalist

Unul dintre primii sindicaliști din România a fost din Crasna. ”Printre primii oameni ai mișcării sindicaliste din România s-a aflat și Constantin Ivănuș, dogar de meserie, care s-a născut pe aceste locuri. Casa sa a fost monument recunoscut, cu placă, dar la Revoluție a fost distrusă, considerându-se că a fost comunist, dar el nu a fost nicio clipă comunist, ci a fost unul dintre oamenii care lucrau în dogărie, la sindicatele din capitala țării, București. În perioada 1921-1925 a activat în primele rânduri ale mișcărilor sindicale ale dogarilor din România și din București. În semn de recunoștință, sătenii noștri i-au ridicat un bust din bronz care se regăsește amplasat în satul Buzești, acolo unde el s-a și născut”, a afirmat vicepreședintele liberal.

Biserici și mănăstiri – elemente de patrimoniu

Elementele de cult și sfera religioasă sunt foarte bine reprezentate în comuna Crasna. ”În anul 2004, când a fost ales primarul Aurel Vamvu să conducă destinele acestei localități, Crasna era printre ultimele locuri la instrastructură în județul Gorj, iar astăzi am putea să ne mândrim de alegerea făcută deoarece în perioada următoare se va finaliza asfaltarea drumurilor aproape în toată comuna. Drumurile de la Radoși și cel de la Ciocăzeaua sunt aproape gata, dar administrația locală s-a preocupat și de drumurile forestiere. Astfel se crează premisele dezvoltării unui nou domeniu la Crasna și anume turismul. Au fost reabilitate toate unitățile de cult și nu sunt puține la Crasna, sunt 6 bisericuțe construite între anii 1550-1670 și ele au fost reabilitate, 2 schituri, unul de le 1610 la Drăgoiești și unul construit mai nou din inițiativa unor oameni de suflet care sunt din Crasna, dar trăiesc peste hotare și mă refer aici la schitul Icoana.

În privința acestui lăcaș de cult primarul Aurel Vamvu împreună cu consilierii locali și cu mulți localnici au fost oamenii care au pus piatra de temelie a acestui amplasament”, a spus liberalul Diaconescu.

Apă potabilă pentru toți locuitorii comunei Crasna

Una dintre priorități o reprezintă finalizarea aducțiunii de apă pentru toți locuitorii comunei. ”La Crasna se va finaliza introducerea apei potabile odată cu încheierea aducțiunii de la Radoși și Cărpiniși și toată Crasna va avea astfel apă potabilă. Din păcate, în ultimii ani, ca urmare a schimbării climei, s-a dovedit că aducțiunea de apă de la Drăgoiești, de pe Sunătoarea, era insuficientă și nu mai făcea față necesarului din cătunul Hotini, Drăgoieștii de Sus și Ungureni. Având în vedere aceste aspecte, s-au făcut demersurile și s-au obținut două noi proiecte pe fonduri europene. Ele au fost câștigate și urmează licitația și apoi demararea lucrărilor pentru a fora puțuri de adâncime care să asigure debitul de apă necesar pentru satele mai sus menționate și un puț va fi forat lângă aducțiunea de apă pentru Drăgoiești, Buzești și Dumbrăveni”, a conchis vecepreședintele PNL Gorj, Puiu Diaconescu.

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

IMAGE
Numărul șomerilor din România este în creștere alarmantă de la o lună la alta datorită închiderii locurilor de muncă și a lipsei de alternative pe piața muncii. Este de așteptat în perioada următoare ca și ratele la împrumuturile de la bănci să crească drept urmare a majorării...
IMAGE
Anunț-bombă în lumea medicală ce îi vizează pe toți angajații care își plătesc contribuțiile la sănătate pentru a beneficia de servicii medicale și îngrijiri de specialitate. Din ianuarie 2018 aproape nimic nu va mai fi gratuit și va trebui să băgăm adânc mâna în buzunare...
IMAGE
Sindicatele din Federația Națională Mine Energie (FNME)  îi acuză pe cei din Federația ”Univers” de lipsă de preocupare în ceea ce îi privește pe angajații Complexului Energetic Oltenia (CEO) care sunt defavorizați la salariu.

Editorial

Ei nu sunt stăpânii tăi și tu nu ești un sclav
Dimineața devreme. Prea devreme... Sună alarma la ceas. Te freci la ochi și sari în picioare din pat în virtutea unui automatism binecunoscut. Primul drum, la baie! Stai pe wc și te uiți în telefon să vezi de mai e nou pe Facebook și ce au mai postat prietenii tăi. Poate, între timp, te speli și pe dinți. Tot cu periuța aia care ziceai că o schimbi de anul trecut. Citește mai departe...

Reportaj

TRANSALPINA – cea mai înaltă șosea din România IMAGE
Transalpina (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali, ce traversează unele peisaje de un pitoresc inefabil. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Citește mai departe...

Actualitatea Gorjului Video

 

Lifestyle

O viață pentru o cafea IMAGE
Povestea Nino Caffe a început într-o fabrică din Milano, unde pentru gustul Nino Caffe s-a căutat amestecul perfect din mai multe tipuri de... Citește mai departe...

Facebook

Meteo

Horoscop

Curs Valutar

Copyright © 2020 | Toate drepturile rezervate.

Activati JavaScript.