Primele date despre teritoriul care corespunde zonei oraşului Rovinari sunt încă din paleolitic, dar prima atestare a satului Rovinari este menţionată în anul 1497 în actele de întărire sau daniile făcute de Sigismund regele Ungariei sau Iancu de Hunedoara. Denumirea satului provine de la cuvântul „rovină” care înseamnă mlaştină. Înfiinţat pe locul a 6 comune şi devenit oficial oraş la 9 decembrie 1981, Rovinari face parte din categoria oraşelor mici. Relativ nou, oraşul este rezultatul unei aşezări umane forţate prin natura activităţilor de exploatarea minieră a lignitului din bazinul carbonifer cu acelaşi nume.
La 9 decembrie 1981 a apărut pe harta ţării oraşul Rovinari, la temelia noului oraş au stat identificarea marilor rezerve de cărbune energetic din perimetrul Roşia-Jiu şi punerea în funcţiune a termocentralei de la Rogojelu. Oraşul Rovinari împreună cu cartierele sale Poiana şi Vârţ ocupă o suprafaţă de 2632 ha, şi aproximativ 13500 loc. Deşi oraşul este nou, în limitele teritoriului său administrativ s-au găsit urme materiale de locuire din cele mai vechi timpuri de tipul cetăţilor geto-dacice sau al căştrilor romane (cetatea de la Vârţ-Rovinari sec. I î Hr-sec. I d Hr. tezaurul de la Poiana-Rovinari, castrul Pinoasa-Rovinari, cula de la Rovinari).
Oraşul Rovinari este situat în partea de S-V a României, fiind amplasat pe cursul mijlociu al râului Jiu, pe malul drept al râului, în zona albiei majore şi a teraselor Jiului la contactul dintre Subcarpaţii Getici şi Piemontul Getic, la o altitudine de circa 150 m. Rovinari este al treilea oraş din judeţul Gorj în funcţie de numărul locuitorilor, după municipiile Tîgu-Jiu şi Motru.
Faţă de reşedinţa judeţului Gorj (municipiul Tg-Jiu), Rovinariul este situat la o distanţă de 25 Km S-V fiind în zona de influenţă a acestuia şi este legat de acesta prin Drumul Naţional D.N.66 Petroşani – Tg-Jiu – Rovinari – Filiaşi – Craiova, care la rândul lor fac parte din sistemul drumurilor europene, artera E 79. Totodată oraşul este situat de-a lungul căii ferate electrificate Filiaşi – Tîrgu-Jiu.
Populaţia oraşului Rovinari este de aproximativ 13.500 locuitori, media de vârstă fiind de 36 ani, iar repartizat pe sexe 50,50% reprezintă bărbaţi şi 49,50% femei.
Principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, sănătăţii ale oraşului Rovinari sunt: Grupul Şcolar Industial Rovinari, Şcoala Generală nr.1, Şcoala Generală nr.3, Şcoala Generală Virţ, Grădiniţele nr.1 şi nr.4, Căminul cu program prelungit, Spitalul orăşenesc Rovinari, Policlinica, Casa de Cultură şi Biblioteca oraşului Rovinari, Clubul elevilor Rovinari, Serviciul Public de Asistenţă Socială, Direcţia de Servicii Comunale, Direcţia de Poliţie Comunitară.
Sub aspect economic, oraşul Rovinari dispune de resurse în sectorul primar, prin rezervele de cărbune energetic, respectiv lignitul exploatat în cariere.
Participarea exploatării lignitului la dezvoltarea activităţii economice a ţării se manifestă direct prin asigurarea unei surse principale de producere a energiei electrice şi termice, element esenţial pentru celelalte domenii ale economiei naţionale.
Ponderea economică a oraşului o constituie industria extractivă reprezentând c.c.a. ½ din producţia totală pe judeţ.
Marii agenţi economici ai oraşului Rovinari sunt: S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A, S.C. TERMOSERV S.A, S.N.L.O – E.M. ROŞIA, S.C. TP SUT S.A, S.C. ENERGOCONSTRUCŢIA S.A, S.C. ENERGOMONTAJ S.A, S.C. ENERGOREPARAŢII S.A, S.C. U.M.R. S.A, S.C. CAZARE – CANTINE S.A, S.C. MINPREST S.A.
Strategie de dezvoltare a orașului Rovinari până în anul 2019
Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă descentralizată şi ineficientă, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase. Procesul de planificare strategică vizează în general definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5 până la 10 ani, având ca etape metodologice principale: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic în maniera evidenţierii planului de acţiune şi a proiectelor prioritare ce se impun a fi derulate. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, performant la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.
Capacitatea Primăriei şi a Consiliului Local de a înţelege contextele economic, legislativ şi al fenomenului de globalizare, de a identifica obiectivele şi priorităţile de acţiune şi dezvoltare, angajarea reformelor necesare şi proiectelor concrete, atragerea şi motivarea societăţii civile, reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurilor publice, a unui cadru instituţional şi a unui mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi investitorii privaţi, protejare şi valorizare a mediului şi resurselor locale şi zonale, amenajare a spaţiului comunitar şi de sporire a calităţii sale ambientale şi integrarea în structuri asociative intercomunitare (între consilii locale limitrofe).
Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru oraşul Rovinari revine Consiliului Local, şi respectiv Primarului, ca instituţie executivă, în conformitate cu atribuţiile lor legale.
Ca urmare a procesului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât libertatea de decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităţile sale de mediator şi catalizator al vieţii economice şi sociale în care este chemat să joace un rol esenţial, în strâns partenariat cu societatea civilă şi cu mediul antreprenorial.
Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a oraşului Rovinari a fost iniţiat în ideea elaborării unui demers strategic, şi s-a făcut pe două paliere de analiză, luând în calcul toate dimensiunile şi caracteristicile factorilor endogeni si exogeni cu care comunitatea se află în relaţii de interdependenţă. Au fost efectuate analize ale teritoriului şi s-au consultat documente strategice sectoriale, iar rezultatele obţinute au fost corelate cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize efectuate în teren.
