Cel mai mare sculptor al omenirii, Constantin Brâncuși, s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea în ce stadiu de degradare au ajuns cele mai prețioase capodopere ale sale. Efemeridele politice aflate în trecere prin funcțiile publice deținute și anume preș. Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, și primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, își bat joc de inestimabilele comori lăsate moștenire gorjenilor: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, sculpturi de patrimoniu mondial cu o valoare artistică incomensurabilă. Potrivit specialiștilor în domeniu, valoarea financiară a acestor opere s-ar cifra la peste o jumătate de milliard de euro. Starea avansată de deteriorare în care au fost abandonate de către cei doi chiriași șterși ai funcțiilor publice este vizibilă cu ochiul liber. Cine va răspunde, penal și/sau administrative, pentru halul în care au ajuns operele lui Constantin Brâncuși?!
În anul 2013 operele brâncușiene au fost spălate cu jet de apă sub presiune din dispoziția politrucilor plantați politic în funcții de mare responsabilitate și care nu au avut nici măcar idee ce este cu ei acolo. Imediat după ce s-au petrecut aceste fapte, premierul Victor Ponta a constituit o comisie de anchetă ale cărei rezultate se lasă și astăzi așteptate și fără ca cineva să fie tras la răspundere. Toți sunt, în egală măsură, la fel de vinovați pentru halul în care a ajuns tezaurul lăsat moștenire de Constantin Brâncuși.
Având exemplul celorlalte județe, întrebarea este dacă și la noi se va schimba clasa politiceanistă în bâzâit de sirene și zăngănit de cătușe. Probabil că seniorilor – ne referim aici la garda veche – le-au ruginit și ideile de îmbogățire de câtă vreme sunt în funcții. Tot ce are legătură cu arta și valorile de chintesență este abandonat pentru lucruri lipsite de importanță, dar din care ies bani pentru partid și nu numai.
Partea mai puțin întunecată a lucrurilor este că datorită acțiunilor în forță desfășurate de DNA, la Gorj, în politica vechilor baroni s-a instituit o atmosferă duhovnicească în locul celei uzuale de dat la gioale, în care Ion Călinoiu și Florin Cârciumaru apar cu pioșenie în spațiul public și vorbesc pe un ton scăzut și cu o expresie fadă, fără a mai avea nimic din aroganța și tupeul anilor anteriori. Dacă tot îl caută cu insistență pe Dumnezeu rămâne de văzut dacă au încălcat sau nu poruncile ”Să nu furi”, ”Să nu minți” și ”Să nu poftești nimic din ce este al aproapelui tău” în atâția ani în care au fost chiriași în funcțiile publice deținute. Despre comportamentul celor doi amintim aici doar episodul când Cârciumaru și-a permis să îl amenințe pe judecătorul Ion Marin, președintele Biroului Electoral Județean, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare iar Ion Călinoiu a amenințat partidele PNL, PDL și PPDD care ar fi dorit să facă o nouă majoritate în Consiliul Județean împotriva voinței sale.
Ca un scurt pamflet, să facem haz de necaz, explicăm acum să înțeleagă și un copil de grădiniță: ”dacă 10 – 2 = 8, cu cât este egal PSD Gorj minus nea Ion, boss-ul de la județ, și nea Florin, șeful care ”ezistă”? Profesorul nostru de matematică a răspuns că: Orice număr din care se scad doi de zero rămâne neschimbat”. Păi și ce legătură are asta cu PSD Gorj?!... (Cititorii noștri sunt mult mai inteligenți decât cei doi și deja au înțeles răspunsul).
Am făcut această prezentare pentru a se sublinia mai ușor contrastul dintre cei doi epigoni politici și marele sculptor Constantin Brâncuşi.
Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor sunt valori ale patrimoniului mondial lăsate moștenire de Brâncuși gorjenilor. Semnificaţia creaţiilor titanului sculpturii sunt, după cum urmează: Masa Tăcerii ilustrează Cina cea de Taină, în care cei 12 Apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuşi Iisus. Poarta Sărutului ar reprezenta Monumentul Întregirii Neamului, în care Sărutul ilustrează Unirea. Coloana Infinitului evocă urcuşul şi coborâşul vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor. Aleea Scaunelor sugerează parcurgerea unor anumite etape a vieţii şi soarta fiecăruia dintre noi.
Geniul sculpturii mondiale spunea:”O alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continunând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră”.
Coloana Infinitului a fost inaugurată la 27 octombrie 1938 și este compusă din 16 moduli octaedrici suprapuși, având la extremitățile inferioare și superioare câte o jumătate de modul. Aceste elemente erau denumite „mărgele” de către creatorul lor, Constantin Brâncuși. Referitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncușiene, există dovezi că la acest proiect sculptorul a lucrat vreme îndelungată și încă din 1909 în atelierul lui Brâncuși existau "trunchiuri și bârne, coloane truncheate de lemn". În anul 1933,, în expoziția de la New York, Constantin Brâncuși expune una dintre cele mai importante creații ale sale sub numele devenit deja binecunoscut – ”Coloană fără sfârșit”. Marele sculptor o denumea "un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească".
Poarta Sărutului este sculptată în piatră poroasă, extrasă din carierele Gorjului, fiind alcătuită din coloane groase, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor. Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de specific creației lui Brâncuși. Arhitrava are încrustat acest simbol ca un fel de filigran și tot în acest element se află încrustații ce aduc asemenea unui acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, evocând atât de bine conturul feței și al umerilor unei ființe umane. Poarta Sărutului are forma unui un arc de triumf, simbolizând izbânda vieții asupra morții.
Masa Tăcerii este sculptură lucrată în calcar reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere și creația este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, reprezentând totodată și masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor. Masa mai constituie şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei.
Aleea scaunelor este compusă din două bănci de piatră și 30 scaune din piatră, în formă de clepsidră dispuse de o parte și de alta a aleii, în grupuri de câte trei, și fac legătura între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului.
Aceste opere care au intrat în patrimonial istoriei mondiale și au fost create de un geniu al sculpturii mondiale, Constantin Brâncuși, sunt puse în pericol de două persoane: Ion Călinoiu și Florin Cârciumaru, vremelnic aflați în funcții plătite de statul român. Nu vorbim aici de moralitate, ci de legalitate. Vox clamantis in deserto: Cine va plăti pentru aceste distrugeri?
